Amintiri, momente, emotii, clipe, o intreaga viata..

Capitolul 13

–         Iza? Iza, ma auzi?

Recunosteam acea voce, era Vane, dar unde sunt? Priveam in jurul meu fiind inconjurata de un alb molipsitor doar ochii ei verzi ma scoteau din starea de frica si frig. Am strans mana de care ea ma tinea, semn ca am auzit-o, dar nu puteam formula nici macar un cuvant, buzele parca imi erau stranse.

–         O sa vezi ca in curand o sa poti vorbi, deocamadata sedativul isi face treaba si te calmeaza, cand ai ajuns aici tipai si urlai, suferisei un soc.

Incercam sa-mi aduc aminte ceva dar creierul nu ma ajuta, am asteptat sa-mi dea mai multe detalii ca sa incerc sa imi amintesc.

– Banuiesc ca inca nu-ti amintesti nimic, asa ca o sa-ti fac un mic rezumat despre ce s-a intamplat seara trecuta. Seful a aflat ca tu si Tylor sunteti impreuna, iar tu ai scos pistoul si l-ai indreptat catre el, apoi i-ai spus cine esti cu defapt, Tylor ajungand si el in biroul Sefului. Acesta si-a chemat oamenii sa va omoare, Tylor primind doua gloante iar tu ai fost mai mult socata decat ranita. L-ai impuscat pe Sef in umar, iar apoi politistii au ajuns si l-au arestat.

Priveam cu gura cascata tot ce spunea Vane si intr-un final mi-au revenit toate scenele in minte, parca retraindu-le.

–         Tylor! Am strigat, scenele parca oprindu-se chiar in momentul cand s-a auzit impuscatura.

–         Iza, linisteste-te! Am privit-o in ochi pe Vane, lacrimile innundandu-mi fata.

–         E….e bine? Am incercat sa formez o propozitie coerenta.

–         Fizic da, insa…. A lasat ea capul in jos evitand contactul dintre noi.

–         Dar?

–         Nu-si mai aminteste nimic, lovitura cu pamantul i-a afectat creierul, iar amnezia poate fi temporara sau de durata.

–         Ah. Mi-a scapat printre buze un oftat, ma durea sa stiu ca el chiar nu-si mai aduce aminte de nimic.

–         Acum eu trebuie sa plec, asistentele iti vor da drumul in cel mult o ora. Vine Robert sa te ia, daca vrei sa mergila Tylore in salonul de langa. Sa ai grija de tine.

–         Da, multumesc Vane. M-a pupat si a parasit salonul.

M-am ridicat indreptandu-ma spre hol, eram imbracata cu alte haine, celelalte fiind probabil murdare de sange. M-am oprit la baia de pe coridor privind oglinda, aveam cearcanele adancite, ochii obositi, tenul palid, iar parul prins intr-o coada la ceafa. Am parasit baia intrand in salonul lui, era conectat la aparate iar jumatate de fata ii era acoperita de tubul cu oxigen. M-am asezat pe scaunul de langa el, punandu-mi capul pe pieptul sau si mana pe a lui.

–     Ce cauti tu aici? Am auzit vocea enervanta si pitigaiata care nu putea veni decat de la o blonda.

–         Buna si tie Alessia. Intrebarea ti se poate adresa si tie.

–         Tu n-ai ce cauta aici, Tylor nici macar nu te va recunoaste.

–         Pentru numele lui Dumnezeu, el e aici cu tuburi si aparate iar tie iti arde de cearta? Am ridicat tonul privind-o direct in ochi.

–         Bine, ai dreptate, poti sa pleci.

–         Ha, asta o mai vedem. Si mi-am reluat locul pe pieptul lui ignorand orice venea din partea ei.

–         Ti-am zis sa pleci. Vrei sa chem paza?

–         Tu? Drept ce?

–         Sotia legala, iti spune ceva?

–         Tu nu te-ai saturat de minciuni?

–         Nu mint, te poti convinge singura. Si a scos din geanta un Certificat de Casatorie.

–         Asa ceva nu e posibil. Am privit data, era cu mult inainte ca eu sa il cunosc pe Tylor.

–         Uite ca este, asa ca pleaca, n-ai ce cauta aici.

Debusolata, m-am ridicat si am plecat incercand sa asimilez informatia, Alessia si Tylor erau casatoriti.

–         Domnisoara Izabelle? M-a oprit o asistenta.

–         Da, eu sunt.

–         Puteti pleca, domnul doctor a semnat externarea. Ma bucur ca sunteti bine.

–         Multumesc.

Robert a venit cu cateva haine pe care le-am pus repede pe mine si m-am urcat in masina la fel de confuza.

–         Robert? Ce s-a mai intamplat la club? Ce sti de Sef?

–         E la inchisoare, deocamdata nu s-a anuntat data procesului. La club e zarva, nimeni nu stie ce sa faca, a incercat Charlotte sa mai faca niste ordine dar in zadar, clubul ala se duce incet de rapa.

Ajunsa acasa am facut un dus cald, vroiam sa-l vad pe Tylor, sa vorbesc cu el, sa-i spun ca il iubesc, cata nevoie am de el in momente ca astea, dar cel mai mult vreau sa-l vad pe nenorocitul ala dupa gratii. M-am infasurat intr-un halat pufos si am intrat in dormitor unde mobilul imi suna in continuu.

–         Alo?

–         Izabelle.

–         Cum naiba ai dat de mine?

–         Iubire, cu bani se poate face orice.

–         N-ai sa iesi de acolo, o sa am chiar eu grija sa putrezesti in inchisoare.

–         Asta ramane de vazut. Apropo, ce-ti mai face iubitelul? Inca respira?

–         Nenorocitule! N-ai sa-mi distrugi viata, insa eu am sa ti-o fac un calvar, daca chiar ti neaparat.

–         Ma bucur asa de tare ca am putut vorbi si ca esti teafara, asa pot sa te omor eu cu mana mea.

–         Ai grija ce-ti doresti.

–         Pe curand papusa.

–         Adio Sefule!

Am aruncat telefonul pe pat incercand sa-mi controlez nervii, idiotul nu se va lasa pana nu-mi va distruge viata, iar puscaria nu-l putea opri decat daca va fi condamnat. Dar asta era doar una din sutele de probleme care imi atarna acum pe umeri, Tylor sufera de amnezie si cum toate se intampla odata, mai e si casatorit cu Alessia. Nu stiam care dintre ele era mai grava, amnezia lui sau amenintarile Sefului.

Am adormit, defapt am incercat sa adorm, noaptea fiind una lunga si fara stele pe cer. De dimineata am mers la sectie pentru declaratii, acolo toata lumea era bucuroasa, pentru ca in sfarsit totul s-a rezovat. In jurul pranzului am trecut pe la spital, sperand sa pot intra in salonul lui si sa pot vorbi cu el fara ca blonda aia sa ma deranjeze. Si se pare ca azi norocul era de partea mea, salonul lui era gol, iar el treaz. Am intrat incet, privindu-l in ochi, era acelasi el, avea aceiasi privire blanda dar totodata puternica.

–         Tylor, esti bine! Am strigat luandu-l in brate, dar cand am vazut ca nu reactioneaza la imbratisare m-am departat, in ochii lui se vedea confuzie.

–         Cine esti tu? A fost intrebarea care m-a distrus total, am simtit-o ca un pumnal in suflet, ca si cum ma puteam prabusi in neant.

–         Iubitule, chiar nu ma recunosti, sunt Izabelle.

–         Imi pare rau, dar singura mea iubita si sotie e Alessia.

Anunțuri

12 responses

  1. La naiba! Parca ti-am zis sa pui capitolu repede, nu acum!
    Nextul sa fie mai repede, m-ai inteles :))?
    PS: supeeeeeeeeeeeeeeerb capitol =p~

    02/11/2011 la 7:47 pm

  2. Foarte fain ..
    Ce intorsatura de situatie.
    Debia astept cap. urmator sa vad ce se va intampla ..
    E uimitor
    – xoxo,Maddie

    02/11/2011 la 7:48 pm

  3. Saru mana fetele:* Ma bucur ca va place:*

    02/11/2011 la 7:51 pm

  4. MissAllyBaby:X

    primaa 😀 in sfarsittt ❤ superb superb superb 🙂

    02/11/2011 la 7:59 pm

  5. MissAllyBaby:X

    …internet stupid :))

    02/11/2011 la 8:00 pm

  6. ai ai ai, tragic dar ador la nebunie noua situatie :*

    02/11/2011 la 8:51 pm

  7. o vai Doamne! dintr-o drama in alta! ne omori cu zile aici!
    super fain capitolul
    pupici, allexandra

    04/11/2011 la 4:25 pm

  8. Asa-i ca-s rea?:)) Ati asteptat atat capitolul ca sa fac o alta rasturnare de situatie:)) Totusi ma bucur ca va place:> Pupici Deea:*

    04/11/2011 la 6:04 pm

  9. crina

    ,,Imi pare rau, dar singura mea iubita si sotie e Alessia.”-vai,vai pe Iza nu si-o aminteste dar pe aia si-o aminteste???????????????????/viata nu e corecta

    05/11/2011 la 10:52 am

  10. Scz nu am putut sa las comm si la celelalte capitole pentru ca eram prea captivata de poveste.E un fic grozav si ce naiba! plang :(( nu o mai recunoaste,eu totusi sper ca mai tarziu sa isi amintesca cine e.Sti cum se spune speranta moare ultima. kisses :* sper sa pui urmatorul capitol cat de curand,o sa mai trec :*

    07/11/2011 la 8:05 pm

    • Saru mana:* Niciodata nu e prea tarziu sa lasi un comm, asa ma anunti si pe mine ca citesti:)) De obicei postez in week-end, asa ca poti sa treci pe atunci:* Pupici Deea:*

      08/11/2011 la 5:51 pm

  11. like:) ma intreb totusi cum se va termina totul… daca isi va mai aminti ceva…si daca se va desparti de Alessia
    astept nextul 🙂 spor la scris :*

    17/11/2011 la 2:04 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s